Iatroistoricul Epifanie Cozărescu

Iatroistoricul Epifanie Cozărescu

Autor: muzeograf Iulia Butnariu

Cu intenţia de a aduna într-o carte amintirile despre doctorul Epifanie Cozarescu, ale celor care l – au cunoscut şi apreciat, i-au fost colaboratori sinceri, în breaslă ori în preocupările sale cultural – ştiinţifice, chiar şi de la foşti pacienţi, am parcurs traseul existenţial al unei personalităţi extraordinare. Este un început necesar, pe care trecerea timpului îl va completa cu siguranţă, spre aşezarea dr. Epifanie Cozărescu la locul binemeritat în galeria oamenilor care au marcat  o comunitate în istoria timpurilor recente.

Medic şi istoric deopotrivă, Epifanie Cozărescu s-a ancorat puternic în comunitatea romaşcană. Interesat de istorie şi de istoria medicinei, în special, dr. Epifanie Cozărescu s-a consacrat prin activitatea sa de cercetare în privinţa vieţii medicale din zona Romanului, păstrând totodată perspectiva naţională.

Amploarea şi seriozitatea cercetărilor sale îl demonstrează un profesionist de înaltă ţinută. A depăşit  pe  mulţi „savanţi de ocazie”, rezultaţi din oportunismul conjuctural al epocii. A adunat cu strădanii deosebite un material impresionant atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea şi diversitatea  sa: documente cu caracter medical, administrativ, cărţi, acte personale şi lucrări ale unor medici originari din Roman ori legaţi de oraş prin activitatea lor, obiecte de uz medical şi farmaceutic, ş.a..

Identificarea și prelucrarea materialelor diverse adunate în decursul timpului a fost cu atât mai dificilă cu cât dr. Cozărescu a venit pe un tărâm virgin. Singurele elemente care ar putea sugera o preocupare anterioară în privința cercetării trecutului vieții medicale romașcane sunt legate de doctorul Alexandru Vasiliu (1859 – 1913), de la care dr. Cozărescu a recuperat (în fapt, de la soția acestuia Olga Vasiliu, în 1963 – 1965) câteva însemnări, fotografii și obiecte, reprezentând un firav început în domeniu.

042

Foto: dr. Epifanie Cozărescu și Olga Vasiliu, în 1962 (arhiva personală a dr. Cozărescu)

 Activitatea constantă de cercetare este, fără îndoială, meritul doctorului Epifanie Cozărescu, demonstrând interesul și capacitatea sa în adunarea, selectarea și interpretarea datelor. Toate documentele, obiectele, fotografiile au trecut prin filtrul profesionistului. Le-a cercetat, ordonat şi valorificat prin amenajarea „muzeului spitalului Precista Mare” şi prin publicarea de articole, studii despre trecutul medicinei romaşcane, culminând cu lucrarea monografică editată în anul 2001.

Dintre preocupările sale de iatroistorie iată câteva  lucrări ilustrative, publicate în diverse reviste și volume de specialitate:  „Începuturile asistenţei medicale în Roman” în volumul Spitale vechi şi noi, Bucureşti, 1976, p. 93 – 106; „Spițeria Minerva din Roman” în volumul Din tradiţiile medicinii şi ale educaţiei sanitare, Bucureşti, 1978, p. 135 – 146; „Holera în Romanul de altădată” în volumul Din istoria luptei antiepidemice în România, p. 295  – 298; „Medicul democrat Nicolae Quinez la Roman” în volumul Momente din trecutul medicinii și farmaciei, Bucureşti, editura Medicală, 1983, p. 589 – 595; „Însemnări din viaţa spitalicească romaşcană în cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea” din volumul Apărarea sănătăţii ieri şi azi,1984, p. 243 – 257; „Spitalele de zonă interioară din oraşul Roman în timpul campaniilor din răsărit ale armatei române”, în Revista de Medicină Militară, nr. 4, 1995, p. 419 – 428; „Iulian Antonescu şi Muzeul spitalului din Roman”, în Carpica, t. XXII, 1991, p. 179 – 180.

Alte preocupări conexe s-au materializat în articole cum ar fi: „Arhimandritul Vartolomei Putneanu (Contribuţie la elucidarea unei vechi confuzii)” publicat în revista Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an XXXVIII, nr. 3 – 4, 1962 ori „Ultimii doi colaboratori ai lexiconului de la Buda: Ioan Theodorovici şi Alexandru Theodori” , din Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, t. XXIX, 1992.

052

Foto: dr. Epifanie Cozărescu, în octombrie 1992

(arhiva personală a dr. E. Cozărescu)

 

A prezentat numeroase comunicări la întrunirile de istorie a medicinei. Spre exemplu: “Asistenţa medicală acordată în Roman ostaşilor bolnavi şi răniţi în cursul Războiului de independenţă”, susţinută la a XIV –a Reuniune naţională de istoria medicinei, din 15 – 16 aprilie 1977.

A dus mai departe aceste studii, conturând o imagine de ansamblu coerentă asupra  asistenţei medicale şi farmaceutice din zona Romanului, în  volumul Istoricul spitalului municipal Precista Mare din Roman până la bicentenar, 1998, parțial și al vieții medico – farmaceutice romașcane, apărut la editura Știință și Tehnică, în anul 2001.

Activitatea sa în domeniul iatroistoriei nu s-a oprit în momentul editării  monografiei spitalului „Precista Mare”. Chiar dacă nu mai avea vigoarea tinereţii şi vederea nu îl mai ajuta, a continuat şi în ultimul deceniu de viaţă, atât direct cât şi prin intermediul prietenilor şi colaboratorilor săi, să adune materiale privitoare la trecutul medicinei romaşcane. A valorificat cercetările sale la întrunirile Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman, dar şi în cadrul altor manifestări cultural – ştiinţifice.

A încurajat şi susţinut efectiv pe unii colegi romaşcani, cu speranţa de a-i atrage către nobila muncă a cercetării vieţii medicale. În acest scop, a căutat să îşi găsească un demn urmaş, căruia să îi lase valorosul patrimoniu spre viitoare îmbogăţire spirituală, ori măcar să păstreze ceea ce el a adunat într-o viaţă. A sugerat continuarea cercetărilor făcute de el în arhivele naţionale şi completarea cu cercetări în arhivele din străinătate, ţinând cont de studiile şi activitatea peste hotare a unor medici de origine romaşcană, ori care au profesat în Roman.

Cel mai apropiat colaborator al său a fost doctorul Octav Clocotici, cu care a format un tandem infailibil, completându-se reciproc, timp de mulţi ani, în activitatea de cercetare, dar şi în partea practică, organizatorică. A colaborat cu mai tinerii săi colegi, care au dus mai departe activitatea filialei romaşcane a Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei, cei care i-au respectat şi apreciat calitatea extraordinară a activităţii sale profesionale şi a valorii intelectuale.

În ultimii ani de viaţă, dezamăgit de făgaşul pe care intraseră lucrurile, atât în privinţa posibilităţilor de cercetare, cât şi asupra situaţiei Muzeului Spitalului, doctorul Epifanie Cozarescu s-a orientat către exteriorul breslei sale. În încercarea de a găsi  o soluţie de  prezervare a colecţiei iatroistorice a făcut apel la autorităţi locale, la alte instituţii abilitate din Roman şi oricine ar fi putut să îl ajute. Împrejurările nu i-au fost însă prielnice, iar trecerea timpului  nu făcea decât să agraveze o stare de fapt.

Finalizarea  eforturilor sale de salvare a colecţiei de iatroistorie romaşcană a fost posibilă prin donaţia Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman către Muzeul de Istorie Roman, în februarie 2010. Semnatura pusă atunci, cu o deplină satisfacţie, de doctorul Epifanie Cozărescu pe actul de donaţie, alături de cei aflaţi la conducerea filialei romaşcane a Societăţii, a dat o nouă viaţă colecţiei de iatroistorie. A fost de două ori „părintele” acestei colecţii, punând bazele ei, dar şi salvând-o de la distrugerea iminentă.

Personalitatea doctorului Epifanie Cozărescu și-a lăsat amprenta asupra iatroistoriei românești. Domnul dr. Cozărescu a lăsat moştenire viitorimii nu doar  concretul unei colecţii şi o operă publicată, ci, prin calitatea activităţii sale şi  prin întreaga sa atitudine, exemplul unui om cu o statură profesională şi morală impresionantă.

Articol publicat în vol. R. Butnariu (coord.), O viaţă în slujba semenilor – Doctorul Epifanie Cozărescu, Editura  Muşatinia, Roman, 2011, p. 85 – 89

Acest articol a fost publicat în ARTICOLE, ASOCIATIE și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Iatroistoricul Epifanie Cozărescu

  1. JK Bevill - Lost Creek Publishing spune:

    Reblogged this on lost creek publishing.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s