PORTRET DE EROU – COLONEL ALEXANDRU PASTIA

PORTRET DE EROU  – COLONEL ALEXANDRU PASTIA

 

 

 

Alexandru Pastia[1] s-a născut la 25 ianuarie 1893, în oraşul Fălticeni, judeţul Baia (azi Suceava). După absolvirea gimnaziului „Alecu Donici” din localitatea natală a ales cariera militară şi s-a înscris la Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie din Bucureşti. În 1912, Alexandru Pastia a fost trimis să studieze în Germania. La întoarcere, a  fost încadrat la Regimentul 16 Infanterie, unitate din subordinea Diviziei 7 Infanterie ,,Roman”, alături de care participă în anul 1913 la campania militară a celui de-al Doilea Război Balcanic.

În timpul Războiului pentru Întregirea României, a luptat cu gradul de sublocotenent în funcția de comandant al Companiei a 2 – a mitraliere din  cadrul Regimentului 14 Infanterie din Roman. A fost luat prizonier în luptele purtate de unitatea romașcană în apărarea capitalei, pe Argeş. Întors din captivitate, i s-a încredinţat comanda Companiei 6 mitraliere[2], cu care a participat la Campania din anul 1919, în Maramureş şi în Ungaria, dovedind „curaj, pricepere şi sânge rece”. Pentru faptele sale a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglică, în grad de cavaler şi „Steaua României” clasa a V-a cu spade şi panglică.

În anul 1925, a absolvit Şcoala Superioară de Război şi a fost încadrat cu gradul de  maior la Marele Stat Major. Avansat locotenent-colonel, a fost numit ataşat militar la Belgrad. A îndeplinit funcțiile de profesor la Şcoala Superioară de Război, comandant al Şcolii de Ofiţeri Activi de Infanterie și şef al Casei Militare Regale. La declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la cerere, a plecat pe Frontul de Est. Pe frontul de la Cotul Donului, colonelul Alexandru Pastia a fost numit în funcţia de comandant secund al Diviziei 1 Blindate. La 21 noiembrie 1942, în momentul în care a început înaintarea spre direcţia cotei 211 Dontschinskaia, grupul condus de colonelul Alexandru Pastia a fost atacat și eroul a fost rănit mortal de schijele unui proiectil de brand[3]:

 

[…]În dimineaţa acelei zile, Divizia 1 Blindată română, sosind la punctual de întâlnire cu divizia blindată germană, nu găseşte pe nimeni. După un timp de aşteptare, gen. Pastia porneşte cu divizia să-şi îndeplinească misiunea. (…) La contactul cu inamicul, este primită de un tir puternic de artilerie.(…) Aflat într-un car de luptă în mijlocul dispozitivului diviziei, gen. Pastia cade eroic, la Cotul     Donului, în timp ce dădea dispoziţii unităţilor sale. Acţiunea a eşuat din cauza forţei slabe a atacului dat cu jumătate din efectivele destinate iniţial. Divizia germană nu a sosit la punctul de întâlnire deoarece, staţionând timp îndelungat pe câmp, rozătoarele au distrus cablurile electrice ale tancurilor. Când să fie puse motoarele în funcţiune, s-a observat pana de electricitate[…]

Eroul a fost înhumat iniţial în oraşul Rostov, Federaţia Rusă, apoi a fost adus în ţară şi reînhumat, la 26 decembrie 1942, în Cimitirul eroilor Ghencea, municipiul Bucureşti. Pentru curajul, devotamentul şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă colonelul Alexandru Pastia, a fost decorat, post mortem, cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III conform Înaltului Decret nr. 284 din 02 februarie 1943[4]: ,,pentru curajul excepțional, priceperea și destoinicia cu care ți-a condus detașamentul în luptele grele din zilele de 20,21,22 noiembrie 1942, între văile Zariza și Zurkan. S-a distins în mod deosebit în atacurile de la lacul Taicz și cota 218,4 unde a căzut ucis de schijele unui proiectil de brandt”. Colonelul Alexandru Pastia a fost înaintat Post-mortem la gradul de general de brigadă.

Prin decretul nr.138 din 30 mai 1995, publicat în ,,Monitorul Oficial nr. 109/1 iunie 1995, s-a acordat drapelul de luptă Brigăzii 63 Tancuri ,,General Alexandru Pastia”. În semn de respect și recunoștință, o stradă din Sibiu, în Cartierul Veteranilor de Război, poartă numele de Strada ,,Colonel Alexandru Pastia”

 

 

 

 

[1] Portrete de eroi, pe site-ul https://once.mapn.ro/(04 iulie2020).

[2] Sorin Grumuș. Istoricul Regimentului 14 Dorobanți ,,Roman” 1872-1944, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2015, p. 84.

[3] Emil Perjeriu, Un erou uitat: Generalul Alexandru Pastia pe site-ul  https://www.cronicadefalticeni.ro/(04 iulie 2020).

 

[4] Eugen Stănescu, ș.a., Cavaleri ai Ordinului Militar de Război ,,Mihai Viteazul”, Editura Salgo, Sibiu,2012, p. 226.

 

autor. Sorin Grumus